In momentul in care mi-am vazut pentru prima data viitorul sot am avut senzatia ca il cunosc de o viata. N-au fost batai de inima accelerate, nici coruri de ingeri in fundal. Dar a fost la mijloc o bucurie de necuprins in cuvinte, la pachet cu emotii si stangacii – asa cum se intampla cand intalnesti pe cineva a carui prezenta te copleseste.
When I saw you I fell in love. And you smiled because you knew.
William Shakespeare
Nu – nu urmeaza o poveste siropoasa de dragoste. Mai degraba una despre cat de minunat, de armonios si incredibil le aranjeaza D-zeu pe toate. L-am cunoscut pe viitorul meu sot, Cristi, in cel mai nepotrivit moment cu putinta. Urma sa plec o perioada in SUA, el urma sa plece in Austria si prima intalnire se anunta a fi si ultima. Dar stiti cum se spune: Doi oameni meniti sa se intalneasca, se vor intalni aparent intamplator, dar exact la momentul potrivit. Alaturi de familia lui, logodnicul meu se ocupa de un restaurant si evenimente – prin urmare ne-am cunoscut in timp ce el era la munca. Un prieten drag avea parte de o petrecere surpriza cu ocazia zilei de nastere,iar eu ma aflam printre invitati. Ironia sortii e ca nimeni nu voia sa mi-l prezinte. Prin urmare stiam ca daca vine sa ne intrebe daca totul este in regula am o singura sansa sa intru in vorba cu el, fara sa isi dea seama ca deja stiu cum va arata viata noastra impreuna, cati copii o sa avem si ce nume o sa le punem 😀 Asa cum fac femeile, in general, in primele secunde cand cunosc pe cineva si decid un label aferent: “boyfriend material”, “aventura”, “friend zone”, “future dad of my children” etc… Devreme ce scriu aceasta postare stii deja ca povestea are un happy end.
Save the date!
Plecarea mea in America era un moment de cumpana, cum s-ar spune. Avem intentia de a vedea SUA si de a ma intoarce ulterior pentru o sedere mai lunga acolo. Insa iata ca pentru mine era pregatit altceva, asa ca, desi mi s-au inchis multe usi in acea perioada extreme de dificila, am castigat ceva mai de pret: un om cu care sa fac echipa. Si stii ce e ciudat? Inevitabil te gandesti de-a lungul timpului cum ti-ar placea sa fie the one, insa descoperi ca nu conteaza varsta, inaltimea, daca are ochii intr-o anumita culoare etc. Ajung sa conteze raspunsurile la intrebari precum “Are simtul umorului?”, “Este un om echilibrat si matur?” si altele din categorie. Suna ca un cliseu, stiu! Insa e 100% real. Am fost surprinsa ca D-zeu mi-a pus in cale un om atat de… bun. Ma minunez constant cum in logodnicul meu nu e urma de ironie, sarcasm si chiar am inteles prin el ce inseamna “Dragostea acopera tot”. E cea mai putin conflictuala persoana pe care o cunosc, iar daca vreodata ma apuc de cearta – ma cert singura, intr-un monolog stupid. Daca ai taria sa suporti un Geaman turbat – you`re a keeper.
Asadar, vara aceasta punem la cale o petrecere ca in povesti si o nunta cu aroma de vanilie, inevitabil. Dragostea, respectul pe care ni l-am aratat unul altuia si promisiunile pe care le-am respectat ne-au adus in acest punct. Dincolo de pozele acestea minunate suntem departe de #couplegoals si incercam din rasputeri sa keep it real, in primul rand. Adevarul e ca facem o echipa pe cinste si nu vreau sa imi mai imaginez nici macar o zi fara omul acesta langa mine. Iar daca pana acum l-am pretuit departe de ochii lumii, inainte de marele pas mi-am facut curaj si am impartasit cu tine un pic din povestea noastra. Sper sa iti placa rezultatul, deoarece eu o declar sedinta mea foto favorita. Si am vreo zece ani de sedinte foto in spate.
Cristi, m-am rugat. Si raspunsul ai fost tu! Sper sa ne fie calatoria impreuna cel putin la fel de frumoasa ca pana acum.
Multumesc echipei extraordinare care sta in spatele acestui “Save the date”
Colegele mele de la Vanilla Events, Oana si Denisa, alaturi de care am reusit sa imi concretizez Romantic Settingul la care visam: Minunatelor, va multumesc pentru infinita rabdare si generozitate!
Flavia Silaghi & Dragos Liss pentru look.
Eli (Pink Paperland) pentru mesajul cu “Save the date”.
Macarons Boutique pentru tortul delicios (a fost devorat, nu l-am tinut doar de decor).
Echipei de la Avenue des Roses care mi-a trimis o cutie de trandafiri.
Si lui Andrei Mezinoi ca ne-a surprins povestea de dragoste atat de frumos!
Multumesc, Andrei! Esti AH-MAAAZING si fiecare intalnire cu tine e memorabila.
Wowww! Am terminat de citit articolu cu ajutorul unui pachetel de servetele langa ! M-am simtit exact ca si cum as fi citit ceva roman de dragoste la care nu te poti abtine sa nu plangi !😂😂
Felicitari si casa de piatra! Ma bucur tare mult pentru voi ! ❤️❤️💝
Awwww! Multumim mult, Natalia. Nu ma asteptam sa ating vreo coarda sensibila, pentru ca ai vazut ca ma feresc sa romantizez mai mult decat e cazul – dar ma bucur mult ca ti-a placut.
Multumesc pentru vizita si big hug <3